Cheltuieli publice cu acțiunile economice
Cheltuielile administrației publice cu acțiunile economice, ca procent din PIB: transporturi, energie, agricultură, subvenții. Aici intră drumurile și căile ferate.
Pe scurt
Cheltuielile publice cu acțiunile economice: transporturi, energie, agricultură, subvenții. Aici intră drumurile și căile ferate, deci este cel mai apropiat lucru de „cât investește statul în infrastructură”, deși include și subvenții care nu construiesc nimic.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
Ce se mai petrecea atunci (11)
- 1997 · Liberalizarea prețurilor și închiderea industriei grele (intern) — Guvernul Ciorbea liberalizează prețurile și începe închiderea marilor întreprinderi de stat. Inflația sare la 155%, PIB-ul scade trei ani la rând, iar șomajul urcă.
- 1999 · România, la un pas de incapacitate de plată (intern) — Rezervele ajung aproape de epuizare, iar țara își plătește datoria externă scadentă doar printr-un acord de ultim moment cu FMI. Este al treilea an consecutiv de scădere economică.
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
Metodologie și surse
Citare
România în date, „Cheltuieli publice cu acțiunile economice”. Sursă: Eurostat, actualizat 2026-10-21.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/economic-affairs-spending-gdp" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Cheltuieli publice cu acțiunile economice"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | % din PIB | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1995 | 8,80% | |
| 1996 | 7,30% | |
| 1997 | 6,70% | |
| 1998 | 6,10% | |
| 1999 | 4,80% | |
| 2000 | 5,80% | |
| 2001 | 5,00% | |
| 2002 | 4,30% | |
| 2003 | 5,10% | |
| 2004 | 5,70% | |
| 2005 | 5,50% | |
| 2006 | 7,20% | |
| 2007 | 8,40% | |
| 2008 | 7,80% | |
| 2009 | 7,50% | |
| 2010 | 7,10% | |
| 2011 | 6,90% | |
| 2012 | 6,90% | |
| 2013 | 6,30% | |
| 2014 | 6,40% | |
| 2015 | 5,90% | |
| 2016 | 4,80% | |
| 2017 | 4,40% | |
| 2018 | 4,20% | |
| 2019 | 4,90% | |
| 2020 | 6,40% | |
| 2021 | 6,00% | |
| 2022 | 7,40% | |
| 2023 | 7,00% | |
| 2024 | 6,70% |