Emigranți definitivi

Persoanele care și-au schimbat oficial domiciliul în străinătate. Cifra este mult sub emigrația reală: cei mai mulți români plecați nu își schimbă niciodată domiciliul.

Domeniu: Populație și societate
Acoperire: 1990–2025
Ultima valoare: 54.966 (2025)

Pe scurt

Câți oameni și-au schimbat oficial domiciliul în străinătate. Este mult sub emigrația reală, pentru că cei mai mulți români plecați nu fac niciodată acest pas - rămân cu domiciliul aici. Cifra măsoară mai degrabă cine a rupt definitiv legătura administrativă cu țara. Seria are două salturi care nu seamănă cu migrație: plus 132% în 2011, de la 7.906 la 18.307, și plus 50% în 2016, de la 15.235 la 22.807. Metadatele INS nu menționează nicio schimbare în acei ani, deci nu știm dacă s-au mutat mai multe domicilii sau dacă s-au înregistrat altfel.

Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire

1. 2002 · Eliminarea vizelor Schengen pentru români (extern) — De la 1 ianuarie 2002 românii pot călători fără viză în spațiul Schengen. Emigrația definitivă scade imediat după - nu pentru că pleacă mai puțini, ci pentru că nu mai e nevoie să îți muți oficial domiciliul ca să lucrezi afară.
2. 2014 · Acces deplin pe piețele de muncă din vest (extern) — De la 1 ianuarie 2014 expiră ultimele restricții de muncă pentru români, în Germania și Austria. Emigrația temporară urcă, iar lipsa de personal din sănătate și construcții se adâncește în anii următori.

Reperele de pe grafic sunt evenimente care se văd în date. Nu înseamnă că evenimentul a cauzat ce urmează după el - înseamnă că s-a petrecut atunci.

Ce se mai petrecea atunci (9)

1990 · Abrogarea interdicției avortului (intern) — Decretul-lege din 26 decembrie 1989 desființează interdicția impusă în 1966. Nașterile scad de la aproape 370.000 în 1989 la 314.000 în 1990 și la 260.000 doi ani mai târziu - prăbușirea de la începutul seriilor demografice are aici explicația.
2002 · Recensământul din 2002 (intern) — Un recensământ nu doar numără - rebazează tot ce se calculează la mia de locuitori. Când numitorul se corectează brusc, ratele sar fără ca numărătorul să se fi mișcat.
2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
2011 · Recensământul din 2011 (intern) — A găsit cu aproape două milioane de oameni mai puțini decât arătau evidențele curente, în cea mai mare parte emigranți rămași în statistici. Toate ratele pe locuitor se rup aici.
2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
2021 · Recensământul din 2021 (intern) — A dus la rebazarea populației și a forței de muncă. Căderea de 840.000 de persoane din populația ocupată între 2020 și 2021 este această recalculare, nu o pierdere de locuri de muncă.
2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.

Evenimente care nu sunt despre acest indicator, dar cad in perioada lui. Apar pe grafic ca linii subtiri, fara numar.

persoane · Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online) · Actualizat de sursă la 2026-06-02

Pe județe

Anul 2025

132–333 333–411 411–522 522–693 693–835 835–2.196 2.196+

Vezi datele ca tabel

locul	Județ	Valoare
1	Iași	9.650
2	București	8.530
3	Vaslui	5.257
4	Galați	4.279
5	Bacău	3.183
6	Botoșani	2.196
7	Suceava	1.877
8	Timiș	1.430
9	Neamț	1.291
10	Brașov	1.156
11	Constanța	1.078
12	Sibiu	835
13	Cluj	799
14	Hunedoara	782
15	Arad	744
16	Prahova	736
17	Caraș-Severin	702
18	Dolj	693
19	Maramureș	643
20	Vrancea	643
21	Dâmbovița	634
22	Ilfov	570
23	Mureș	568
24	Argeș	522
25	Bihor	519
26	Buzău	490
27	Brăila	480
28	Bistrița-Năsăud	415
29	Satu Mare	413
30	Alba	411
31	Olt	387
32	Tulcea	370
33	Călărași	363
34	Teleorman	362
35	Vâlcea	345
36	Ialomița	333
37	Mehedinți	285
38	Gorj	254
39	Giurgiu	247
40	Sălaj	200
41	Harghita	162
42	Covasna	132

Culorile sunt pe clase de câte o șeptime din județe, nu pe intervale egale, pentru că valorile sunt foarte inegale. Pragurile fiecărei clase sunt în legendă.

Marcaje pe date: întrerupere de serie.

Metodologie și surse

Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online)— POP309A
Licență: Public sector information — attribution required (terms to confirm with INS)

Descarcă datele (CSV)

Citare

România în date, „Emigranți definitivi”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-06-02.

Pune graficul pe site-ul tău

Copiază codul de mai jos. Graficul rămâne interactiv și poartă cu el sursa și data actualizării.

Grafic

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/emigrants-permanent" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Emigranți definitivi"></iframe>

Hartă pe județe

<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/emigrants-permanent/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Emigranți definitivi"></iframe>

Vezi datele ca tabel

Perioadă	persoane	Marcaje pe date
1990	96.929
1991	44.160
1992	31.152
1993	18.446
1994	17.146
1995	25.675
1996	21.526
1997	19.945
1998	17.536
1999	12.594
2000	14.753
2001	9.921
2002	8.154
2003	10.673
2004	13.082
2005	10.938
2006	14.197
2007	8.830
2008	8.739
2009	10.211
2010	7.906
2011	18.307	întrerupere de serie
2012	18.001
2013	19.056
2014	11.251
2015	15.235
2016	22.807	întrerupere de serie
2017	23.156
2018	27.229
2019	26.775
2020	21.031
2021	34.341
2022	48.438
2023	48.612
2024	51.062
2025	54.966