Exporturi de bunuri
Valoarea exporturilor de bunuri, în prețuri FOB. Doar mărfuri: serviciile, inclusiv exportul de software, nu sunt aici.
Pe scurt
Valoarea bunurilor vândute în străinătate, în prețuri FOB - adică fără transportul de după graniță. Doar mărfuri: serviciile, inclusiv exportul de software, care în România este mare, nu sunt aici.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
- 1. 2014 · Cea mai mare ajustare externă din serie (intern) — Contul curent trece de la minus 4,7% din PIB în 2012 la minus 1,1% în 2013 și minus 0,3% în 2014, singurii doi ani sub 2% din toată seria. Deficitul comercial se reduce cu 40% în 2013, de la 9.634 la 5.755 de milioane de euro, pentru că exporturile cresc cu 10,0% iar importurile cu 1,1%. În 2014 datoria externă netă scade de la 37,4% la 30,1% din PIB și poziția investițională netă urcă de la minus 64,4% la minus 57,6%, cele mai mari mișcări anuale din seriile lor - mai mult decât poate explica creșterea PIB-ului nominal, deci stocul în sine a scăzut. Ce l-a plătit nu se vede în datele de aici.
- 2. 2025 · Intrarea deplină în Schengen (extern) — Controalele la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria dispar de la 1 ianuarie 2025, după ce cele aeriene și maritime căzuseră în martie 2024. Transportul de marfă și turismul sunt primele care se văd în date.
Ce se mai petrecea atunci (13)
- 1993 · Vârful hiperinflației (intern) — Prețurile au crescut cu peste 250% într-un an. Orice serie exprimată în lei curenți din acei ani spune mai mult despre inflație decât despre economie.
- 1997 · Liberalizarea prețurilor și închiderea industriei grele (intern) — Guvernul Ciorbea liberalizează prețurile și începe închiderea marilor întreprinderi de stat. Inflația sare la 155%, PIB-ul scade trei ani la rând, iar șomajul urcă.
- 1999 · România, la un pas de incapacitate de plată (intern) — Rezervele ajung aproape de epuizare, iar țara își plătește datoria externă scadentă doar printr-un acord de ultim moment cu FMI. Este al treilea an consecutiv de scădere economică.
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
- 2025 · Pachetul de corecție fiscală: TVA la 21% (intern) — Din august 2025 TVA urcă de la 19% la 21%, împreună cu alte majorări de taxe, pentru a reduce un deficit de peste 8% din PIB. Efectul pe inflație se vede imediat; cel pe deficit, mai târziu.
Marcaje pe date: definiție diferită.
Metodologie și surse
Citare
România în date, „Exporturi de bunuri”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-03-23.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/exports" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Exporturi de bunuri"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | milioane euro | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1991 | 3.490 | |
| 1992 | 3.359 | |
| 1993 | 4.178 | |
| 1994 | 5.186 | |
| 1995 | 6.117 | |
| 1996 | 6.452 | |
| 1997 | 7.468 | |
| 1998 | 7.399 | |
| 1999 | 7.977 | |
| 2000 | 11.273 | |
| 2001 | 12.722 | |
| 2002 | 14.675 | |
| 2003 | 15.614 | |
| 2004 | 18.935 | |
| 2005 | 22.255 | |
| 2006 | 25.850 | |
| 2007 | 29.549 | definiție diferită |
| 2008 | 33.725 | |
| 2009 | 29.084 | |
| 2010 | 37.360 | |
| 2011 | 45.292 | |
| 2012 | 45.069 | |
| 2013 | 49.562 | |
| 2014 | 52.466 | |
| 2015 | 54.610 | |
| 2016 | 57.392 | |
| 2017 | 62.644 | |
| 2018 | 67.723 | |
| 2019 | 69.002 | |
| 2020 | 62.174 | |
| 2021 | 74.705 | |
| 2022 | 91.945 | |
| 2023 | 93.093 | |
| 2024 | 92.675 | |
| 2025 | 96.608 |