Rata riscului de sărăcie
Procentul persoanelor cu venit sub 60% din venitul median național. Este o măsură relativă: scade dacă veniturile mici cresc mai repede decât mediana, chiar dacă nivelul de trai nu se schimbă.
Pe scurt
Procentul oamenilor care trăiesc cu mai puțin de 60% din venitul median al țării. Este o măsură relativă, adică măsoară inegalitatea, nu lipsurile: dacă toată lumea sărăcește în același ritm, rata nu se schimbă. Pentru lipsuri concrete, vezi rata deprivării materiale.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
Ce se mai petrecea atunci (10)
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
- 2025 · Pachetul de corecție fiscală: TVA la 21% (intern) — Din august 2025 TVA urcă de la 19% la 21%, împreună cu alte majorări de taxe, pentru a reduce un deficit de peste 8% din PIB. Efectul pe inflație se vede imediat; cel pe deficit, mai târziu.
Marcaje pe date: întrerupere de serie.
Metodologie și surse
Citare
România în date, „Rata riscului de sărăcie”. Sursă: Eurostat, actualizat 2026-10-15.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/poverty-risk-rate" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Rata riscului de sărăcie"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | % | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 2007 | 24,6% | întrerupere de serie |
| 2008 | 23,6% | |
| 2009 | 22,1% | |
| 2010 | 21,6% | |
| 2011 | 22,3% | |
| 2012 | 22,9% | |
| 2013 | 23,0% | |
| 2014 | 25,1% | |
| 2015 | 25,4% | |
| 2016 | 25,3% | |
| 2017 | 23,6% | |
| 2018 | 23,5% | |
| 2019 | 23,8% | |
| 2020 | 23,4% | |
| 2021 | 22,5% | |
| 2022 | 21,2% | |
| 2023 | 21,1% | |
| 2024 | 19,0% | |
| 2025 | 18,4% |