Rata șomajului înregistrat
Șomeri înregistrați la agențiile ANOFM, ca procent din populația activă civilă. Nu este rata șomajului BIM din ancheta forței de muncă, care e mai mare și comparabilă internațional.
Pe scurt
Procentul celor înregistrați ca șomeri la agențiile de ocupare. Este mai mic decât rata reală a șomajului, pentru că mulți nu se înregistrează deloc sau renunță când le expiră indemnizația. Este însă singura cifră disponibilă lunar și pe fiecare județ.
Treci cu mouse-ul peste grafic pentru valori · trage pentru zoom · dublu-clic pentru revenire
- 1. 2011 · 165.000 de șomeri ies din registru fără să se angajeze (intern) — Șomerii înregistrați scad de la 626.960 la 461.013, minus 26,5%, iar rata șomajului înregistrat de la 7% la 5,2%. În același an rata șomajului BIM, din ancheta forței de muncă, urcă de la 9% la 9,1%, iar populația ocupată stă pe loc, 8.365.500 față de 8.371.300. Cele două serii nu măsoară același lucru: una numără oameni care se duc la o agenție, cealaltă oameni care răspund la o anchetă. Registrul urcă din nou în 2012 și 2013, la 493.775 și 512.333, deci 2011 nu a fost un prag; nu am găsit o schimbare documentată a regulilor de înregistrare.
Ce se mai petrecea atunci (13)
- 1993 · Vârful hiperinflației (intern) — Prețurile au crescut cu peste 250% într-un an. Orice serie exprimată în lei curenți din acei ani spune mai mult despre inflație decât despre economie.
- 1997 · Liberalizarea prețurilor și închiderea industriei grele (intern) — Guvernul Ciorbea liberalizează prețurile și începe închiderea marilor întreprinderi de stat. Inflația sare la 155%, PIB-ul scade trei ani la rând, iar șomajul urcă.
- 1999 · România, la un pas de incapacitate de plată (intern) — Rezervele ajung aproape de epuizare, iar țara își plătește datoria externă scadentă doar printr-un acord de ultim moment cu FMI. Este al treilea an consecutiv de scădere economică.
- 2000 · Revenirea creșterii economice (intern) — După trei ani consecutivi de scădere - minus 4,8% în 1997, minus 2% în 1998, minus 0,4% în 1999 - economia crește din nou. Urmează opt ani de creștere neîntreruptă, până la criza din 2008.
- 2004 · Aderarea la NATO (extern) — România intră în NATO în martie 2004. Efectul direct se vede mai ales în cheltuielile cu apărarea.
- 2005 · Cota unică de 16% și denominarea leului (intern) — Impozitul pe venit și pe profit scade la 16%. Tot atunci, de la 1 iulie, 10.000 de lei vechi devin 1 leu nou. Pensia medie trece de la 2.038.546 de lei în 2004 la 246 în 2005 - nimeni nu a pierdut nimic, s-au tăiat patru zerouri. Seriile în lei de o parte și de alta a anului 2005 nu se pot compara fără această conversie.
- 2007 · Aderarea la Uniunea Europeană (extern) — 1 ianuarie 2007. Se deschid piața muncii din vest, fondurile europene și obligația de a raporta statistici după regulile Eurostat - de aici încolo cifrele devin direct comparabile cu restul Uniunii.
- 2008 · Criza financiară globală (extern) — Căderea Lehman Brothers în septembrie 2008 oprește fluxul de capital străin. Economia României scade cu 5,5% în 2009, după ani de creștere de peste 6%.
- 2009 · Acordul de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE și Banca Mondială (extern) — Împrumutul din martie 2009 ține finanțele publice pe linia de plutire, dar vine cu angajamente de reducere a deficitului care se materializează un an mai târziu, în austeritatea din 2010.
- 2010 · Austeritatea: salarii publice tăiate cu 25%, TVA la 24% (intern) — În iulie 2010 salariile din sectorul public scad cu un sfert și TVA urcă de la 19% la 24%. Este cea mai bruscă schimbare de politică din seriile acestui site și se vede în aproape toate.
- 2020 · Pandemia de COVID-19 (extern) — Starea de urgență din martie 2020 oprește o parte din economie pentru două luni. Se vede în șomaj, în turism, în decese și în deficitul bugetar, fiecare altfel.
- 2022 · Invazia Rusiei în Ucraina (extern) — Februarie 2022. Prețurile la energie și la alimente explodează, inflația ajunge la două cifre, iar cheltuielile cu apărarea încep să crească în toată regiunea.
- 2025 · Pachetul de corecție fiscală: TVA la 21% (intern) — Din august 2025 TVA urcă de la 19% la 21%, împreună cu alte majorări de taxe, pentru a reduce un deficit de peste 8% din PIB. Efectul pe inflație se vede imediat; cel pe deficit, mai târziu.
Pe județe
Vezi datele ca tabel
| locul | Județ | Valoare |
|---|---|---|
| 1 | Teleorman | 9,30% |
| 2 | Mehedinți | 9,10% |
| 3 | Vaslui | 8,90% |
| 4 | Dolj | 8,60% |
| 5 | Suceava | 6,70% |
| 6 | Covasna | 6,50% |
| 7 | Galați | 6,50% |
| 8 | Sălaj | 6,40% |
| 9 | Olt | 6,20% |
| 10 | Ialomița | 5,90% |
| 11 | Călărași | 5,80% |
| 12 | Neamț | 5,70% |
| 13 | Harghita | 5,20% |
| 14 | Brăila | 5,20% |
| 15 | Hunedoara | 4,90% |
| 16 | Satu Mare | 4,80% |
| 17 | Tulcea | 4,30% |
| 18 | Dâmbovița | 4,30% |
| 19 | Alba | 4,20% |
| 20 | Gorj | 4,20% |
| 21 | Buzău | 4,10% |
| 22 | Caraș-Severin | 4% |
| 23 | Argeș | 3,90% |
| 24 | Botoșani | 3,70% |
| 25 | Bistrița-Năsăud | 3,50% |
| 26 | Iași | 3,40% |
| 27 | Giurgiu | 3,20% |
| 28 | Sibiu | 3,10% |
| 29 | Vâlcea | 3,10% |
| 30 | Maramureș | 2,90% |
| 31 | Brașov | 2,90% |
| 32 | Mureș | 2,50% |
| 33 | Constanța | 2,40% |
| 34 | Bihor | 2,20% |
| 35 | Prahova | 2,20% |
| 36 | Arad | 2% |
| 37 | Vrancea | 1,90% |
| 38 | Bacău | 1,60% |
| 39 | Cluj | 1,50% |
| 40 | Timiș | 1% |
| 41 | București | 0,50% |
| 42 | Ilfov | 0,50% |
Metodologie și surse
Citare
România în date, „Rata șomajului înregistrat”. Sursă: Institutul Național de Statistică (TEMPO-Online), actualizat 2026-02-09.Pune graficul pe site-ul tău
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/unemployment-registered-rate" width="100%" height="460" style="border:0" loading="lazy" title="Rata șomajului înregistrat"></iframe>
<iframe src="https://roindate.ro/ro/embed/indicatori/unemployment-registered-rate/harta" width="100%" height="620" style="border:0" loading="lazy" title="Rata șomajului înregistrat"></iframe>Vezi datele ca tabel
| Perioadă | % | Marcaje pe date |
|---|---|---|
| 1991 | 3,00% | |
| 1992 | 8,20% | |
| 1993 | 10,4% | |
| 1994 | 10,9% | |
| 1995 | 9,50% | |
| 1996 | 6,60% | |
| 1997 | 8,90% | |
| 1998 | 10,4% | |
| 1999 | 11,8% | |
| 2000 | 10,5% | |
| 2001 | 8,80% | |
| 2002 | 8,40% | |
| 2003 | 7,40% | |
| 2004 | 6,30% | |
| 2005 | 5,90% | |
| 2006 | 5,20% | |
| 2007 | 4,00% | |
| 2008 | 4,40% | |
| 2009 | 7,80% | |
| 2010 | 7,00% | |
| 2011 | 5,20% | |
| 2012 | 5,40% | |
| 2013 | 5,70% | |
| 2014 | 5,40% | |
| 2015 | 5,00% | |
| 2016 | 4,80% | |
| 2017 | 4,00% | |
| 2018 | 3,30% | |
| 2019 | 2,90% | |
| 2020 | 3,40% | |
| 2021 | 3,00% | |
| 2022 | 3,00% | |
| 2023 | 2,90% | |
| 2024 | 3,30% | |
| 2025 | 3,30% |